Lucrare de licență „Supraviețuitorul celulei de minori, Alexandru Teodorescu” – reportaj realizat de Olaru Anamaria Elisa – absolventă a Universității din București – Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), promoția 2023.
Am încercat să valorific noțiunile teoretice și practice despre reportajul tv, să găsesc un unghi de abordare potrivit situației, iar ulterior, în urma documentării, a interviurilor și a observațiilor, să îl transpun într-un produs de televiziune reușit.
REPORTAJUL DE TELEVIZIUNE
„SUPRAVIEȚUITORUL CELULEI DE MINORI”
Acest reportaj de televiziune a fost realizat cu unul dintre ultimii supravieţuitori şi martori ai lagărelor comuniste de muncă forţată, scriitorul Alexandru Teodorescu, pe care l-am cunoscut în urmă cu opt ani, la lansarea cărții sale „Celula de minori”. Alexandru Teodorescu a petrecut cinci ani în temnițele și lagărele comuniste. Ce m-a impresionat cel mai mult când l-am cunoscut, a fost felul în care a vorbit despre cartea sa, referindu-se la aceasta nu doar ca la o carte de memorii, ci ca la un document de mărturii scrise, care nu pot fi făcute într-un tribunal. Am fost fascinată de povestea sa de viață dar și de personalitatea sa minunată.
În acest reportaj, am dorit să îi dau oportunitatea adolescentului Alexandru Teodorescu, cel care a fost arestat în 1959, să depună mărturie despre genocidul intelectual practicat de regimul comunist, despre tratamentul inuman la care au fost supuşi, tocmai pentru a atrage atenţia asupra acestei vârste (delicate, dar şi ingrate) a adolescenţei – când tânărul dă totul, îşi dă până şi viaţa, însă pretinde totul şi asta îl face teribil de sensibil la nedreptate dar şi teribil de vulnerabil – mai ales în zilele noastre când (în loc să se cultive adevăratele valori), se încurajează pragmatismul, consumismul, ceea ce ne îndepărtează tot mai mult de noi înşine, de lumea noastră interioară.
În ultimii ani în România, există o luptă continuă între reformiști și diversele grupări opozante. În realitate, crizele redefinesc relațiile dintre trecut și viitor. În prezent, din punct de vedere sociologic, se dau foarte multe explicații cauzale pe seama comunismului, acesta fiind cel mai recent sistem de organizare socială complet diferit de organizarea din prezent. Cei 2000 de elevi arestați în România comunistă sunt ultimii martori în viață. Noi urmașii, avem datoria să le spunem tinerilor istoria luptei străbunilor lor pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru libertate și drepturile ce acum li se cuvin. Trebuie să ne cunoaștem trecutul, ca să putem compara și înțelege prezentul.
Reportajul și-a îndeplinit scopul de a îl urmării pe Alexandru ca actor principal, toată narațiunea fiind centrată în jurul său. Am reușit să pun accentul pe sensibilitate și am construit firul narativ al reportajului din perspectiva stabilită de la bun început, Alexandru ca supraviețuitor și martor al lagărelor comuniste dar și din perspectiva relației acestuia cu noua generație.
Alexandru Teodorescu este o personalitate marcantă iar subiectul reportajului este unul atemporal, ce va prezenta mereu interes. În prezent, din punct de vedere sociologic, se pun foarte multe explicații cauzale pe seama comunismului, acesta fiind cel mai recent sistem de organizare social complet diferit de organizarea din prezent.
În vederea documentării subiectului ales, am parcurs cele două cărți de memorii din închisoare „Celula de minori” și „Tenebre și lumini” împreună cu alte surse academice despre comunism, precum și alte reportaje, interviuri și mărturii alte altor victime.
Consider că prin reportajul realizat, scopul meu de a-l ajuta pe Alexandru Teodorescu, unul dintre ultimii martori ai lagărelor comuniste să își depună mărturia despre crimele comise de regim a fost atins.
„Celula de minori” este un dureros recurs la memorie. A fost scris fără urmă de patetism, căutând să reconstituie adevărul istoric prin care au trecut câțiva tineri care, la sfârșitul anilor cincizeci, au îndrăznit să se revolte, cu idealismul și specificul vârstei de şaptesprezece ani împotriva sistemului represiv comunist.
Simularea acestui proces a fost pusă în scenă de tinerii liceeni, entuziasmați și
interesați să interpreteze scenariul și să rejudece procesul într-o sală de judecată adevărată din Palatul de Justiție. Au fost invocate trăirile, suferința și represiunea unei epoci peste care nu ar trebui să se aștearnă niciodată uitarea.
Alexandru Teodorescu: „Emoția pe care am simțit-o eu și pe care am comunicat-o și elevilor a făcut din acest eveniment, din ce am trăit noi, am făcut să treacă din domeniul individual sau al grupului nostru, în memoria colectivă a eleviilor.
Elevii au avut ocazia să improvizeze toată esența acestei întâlniri și anume în viață tu trebuie să te lupți, tu trebuie să îți aperi drepturile și dacă au învățat și acest lucru atunci a fost într-adevăr un lucru extrem de folositor.”
Elevi de la Colegiul Național „Matei Basarab” au participat în acest proiect și cărora doresc să le mulțumesc pentru interesul manifestat și pentru colaborare.
Alexandru Teodorescu:
„Sunt printre ultimii supraviețuitori ai lagărelor de exterminare din România comunistă și astăzi am trăit un moment important unde împreună cu elevii de la Colegiul Național Matei Basarab, sub regia Elisei, am încheiat un capitol important, o predare a ștafetei.
Eu sunt în vârstă și colegii mei la fel, dar tineretul știe acum ce a fost în trecut și eu am această convingere că vor merge înainte și vor apăra idealurile noastre, ale lumii civilizate, libertate drepturi și o lume mai bună.”
Acum Alexandru Teodorescu are 82 de ani. După eliberare, a studiat limba engleză la Universitatea din București, limbă pe care mai apoi a predat-o la Colegiul Național „Matei Basarab“ și la Liceul „C.A. Rosetti“. În 1977, s-a stabilit alături de soția sa în Germania unde a studiat și limba franceză la „Johann Wolfgang Goethe” Universitet. Timp de 25 de ani a fost profesor de limba engleză și limba franceză la Liceul Catolic Bischof-Neumann-Schule. Alexandru Teodorescu a scris două cărți „Celula de minori” tradusă și în limba engleză și „Tenebre și lumini”. Din 2009 Alexandru și soția sa, Luiza, trăiesc în Franța la Nisa.
