Cât de importantă este cunoașterea legii? Esențială aș spune eu. Să fii informat înseamnă să fii un om și educat din punct de vedere juridic!
Din acest motiv, lipsa informației, te îndepărtează de realitate și te afundă într-o realitate mult prea îndepărtată. Plecând de la această chestiune, știați că la începutul lunii iulie a fost publicată în Monitorul Oficial prevederea care include în sfera violenței domestice, faptele de violență cibernetică?
În esență, la data de 6 iulie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 106/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, lege care introduce conceptul de „violenţă cibernetică” în sfera „violenţei domestic” şi defineşte fenomenul prin enumerarea faptelor care pot intra sub incidenţa acestuia. Prezenta lege a intrat în vigoare în data de 9 iulie 2020.
În acest context, conform noilor prevederi, definiţia legală a violenţei cibernetice prevede:
- faptele de hărţuire online;
- mesajele online instigatoare la ură pe bază de gen;
- faptele de urmărire online;
- ameninţările online;
- publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim;
- accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private.
Legea include în sfera violenţei cibernetice şi „orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.”
Pe scurt, este vorba de orice fapte de hărțuire, urmărire, violență și amenințări care se produc în mediul online, precum și publicarea unor imagini intime.
Practic, inițiatorii au vrut să includă violența cibernetică în definiția violenței domestice, care presupune orice (in)acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială ș.a.m.d. dintre soți, foști soți, dintre actuali sau foști parteneri, chiar dacă nu au fost vreodată căsătoriți.
În concret, prezenta modificare nu acoperă şi faptele de genul hărţuirilor sau ameninţărilor pe internet venite din partea unor persoane necunoscute sau din partea unor persoane cunoscute, dar cu care victima nu are o relaţie de tipul celor enumerate de lege.
De reținut: până în prezent, în România nu a existat un cadru legislativ special care să permită pedepsirea violenţei cibernetice, astfel toate faptele de violenţă cibernetică fiind analizate fie raportat la diferite infracţiuni (cum ar fi hărţuire, şantaj, violarea vieţii private), în măsura în care întruneau elementele constitutive ale acestora, fie de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pentru aspectele care intră în competenţa sa.
Plecând de la constatarea că hărțuirea în mediul online este extrem de răspândită, s-a constat că ea reprezintă unul dintre fenomenele cu care se confruntă toate statele lumii, inclusiv România. Astfel s-a constat, că, unele dintre faptele de violență cibernetică intră sub incidență penală, putând fi cercetate și sancționate ca infracțiuni de violență în familie, șantaj, hărțuire sau violarea vieții private.
Odată cu această modificare, în situația în care, faptele nu au caracter penal, se supun regimului sancționator prevăzut de Legea nr. 217/2003, dar și a legislației speciale care prevede protejarea datelor cu caracter personal și a dreptului la viață privată. Astfel, și în această situație de fapt, victimele violenței domestice pot obține ordine de protecție împotriva agresorilor cibernetici.
În aceste condiții, cei care recurg la astfel de acte de violență cibernetică, vor fi mult mai intimidați știind că există o lege specială, și alte infracțiuni prevăzute de codul penal, care sancționează astfel de derapaje. Dar este suficient? În opinia mea, atâta timp cât pedeapsa pentru astfel de fapte este de doi ani, nu. Omul de rând nu va sta niciodată liniștit atâta tîmp cât pedeapsa este sub cinci ani, deoarece agresorul se va plimba liber pe străzi, putând oricând să se răzbune.
Cu riscul de a mă repeta, în continuare, atrag atenția, că pentru faptele care nu intră sub incidenţa definiţiei de „violenţă cibernetică” în contextul „violenţei domestice”, situaţia va trebui analizată în concret, la fel ca şi până acum, şi sancţionată pe baza prevederilor generale cu caracter penal sau contravenţional, după cum va fi cazul.
În concluzie, apreciez legiferarea violenței cibernetice ca fiind necesară, atâta timp cât măsurile de prevenire a acestor tipuri de violenţă se dovedesc eficiente și nu aduc atingere drepturilor şi libertăţilor consacrate de Constituţia României, cum ar fi libertatea de exprimare.
