Din cauza creșterii curbei îmbolnăvirilor de coronavirus şi a numărului mare a cazurilor grave, în ultima perioadă au crescut acuzaţiile de malpraxis medical. Această situaţie poate conduce la acuzaţii de malpraxis pentru îngrijiri medicale, care sunt rezultatul neglijenţei în practica medicală sau chiar mai grav, luarea unor infecţii din spital. Însă, cel mai haotic moment a fost acela în care medicii au fost nevoiți să prioritizeze bolnavii care vor primi tratament imediat. Este adevărat că medicii lucrează în condiţii de resurse limitate și există riscul pierderii unor vieţi care, în condiţii normale, ar fi putut fi salvate.
Totuși există și situații excepționale care pot conduce la malpraxis medical, atunci când regulile care stau la baza unor bune practici medicale sunt încălcate, când nu există capacitatea de a alege modalităţile corecte de tratament, atunci când nu suntaplicate ghidurile şi protocoalele în practica medicală ș.a.m.d.
Dacă ne uităm ce se discută în spațiul public cu privire la moartea actorului Bogdan Stanoevici, consider că sunt fake news, menite să manipuleze opinia publică prin denaturarea adevărului. Actorul a murit marți, după ce în ultima perioadă a fost cuplat la aparate, având unul dintre plămâni extrem de afectat, după infecţia cu coronavirus. Actorul, care a fost bolnav de COVID-19 şi apoi a luat o infecţie din spital, s-a remarcat şi prin faptul că a criticat măsurile de protecție din pandemia de coronavirus și a participat la mitinguri împotriva măștii de protecție. Apropiați ai actorului au spus că forma gravă de Covid-19 dezvoltată de Bogdan Stanoevici a fost determinată de comorbiditățile pe care le avea: astm bronșic din copilărie, fost fumător cu fibroză pulmonară și hipertensiune arterială stadiul 1. Așa-zisa infecție nozocomială a fost de fapt o enterocolită cu Clostridium difficilae, provocată de o bacterie localizată în intestin și care poate deveni patogenă în anumite condiții. Cu tratamentul administrat, conform antibiogramelor efectuate actorul fusese vindecat. Din păcate, ne place sau nu, sistemul medical l-a făcut victimă COVID.
Interesant este că familia nu a reacționat public, însă au existat câteva voci, iar o persoană publică a declarat că a depus plângere penală și a solicitat efectuarea unei autopsii. Însă, cum la noi sistemul judiciar reacționează cu întârziere, între timp trupul neînsuflețit al actorului a fost incinerat și astfel s-a pierdut orice speranță în aflarea cauzei morții în contextul în care, în opinia unora, au existat suspiciuni de malpraxis medical. Din păcate, aceste practici de manipulare au existat și vor continua să existe, motiv pentru care aflarea adevărului medical rămâne o poveste fără sfârșit.
În concluzie, pentru evitarea culpabilizării penale, răspunderii civile şi stigmatizării sociale, medicii trebuie să prevină situaţiile de malpraxis prin cunoaşterea unor noţiuni de drept medical, a conceptului de răspundere juridică medicală și penală asociate cazurilor de malpraxis. Respectarea drepturilor şi valorilor pacienţilor, mai ales dreptul la viață, sunt drepturi fundamentale. Orice încălcare atrage răspunderea penală și civilă în egală măsură.
