Am petrecut patru zile la Nisa de nedescris în cuvinte. Nu știu dacă este întâmplător, însă știu că am o motivație suficient de puternică, ca într-un viitor apropiat să mă întorc. Este uimitor pentru mine că spun asta, însă cred că este singurul loc unde m-am simțit foarte bine. Aș putea spune de pe acum, că nu eu am ales Nisa, ci Nisa m-a ales pe mine.

Dar cum a ajuns Nisa la inima mea?

Doi oameni frumoși care mi-au cucerit inima sunt promotorii acestei povești pe care o voi intitula simplu: „Noiembrie la Nisa”. Pe Alexandru Teodorescu, scriitor, fost deținut politic, un supraviețuitor al lagărelor comuniste, poate îl cunoașteți, este autorului cărții „Celula de minori”, cinci ani în temniţele și lagărele de muncă forţată ale României comuniste, este OMUL care m-a impresionat profund cu povestea sa de viață, despre care am vorbit în emisiunea „Povești de viață”. Soția sa, este poetă, poeta mea preferată, o doamnă de o eleganță uimitoare și un rafinament ce se citește pe chip, fostă balerină și profesoroară de balet, timp de 25 de ani, cu propria școală de balet, „Koenigsteiner Ballettschule”, școală care există și acum. Luiza Teodorescu, este inițiatoarea unor proiecte de anvergură, cum ar fi seria concertelor „Mozartissimo” pentru tinerii talentați care aveau în palmares premii obținute la concursuri naționale și internaționale.

Ce mă leagă de acești doi oameni pe care i-am cunoscut în anul 2019?

O prietenie frumoasă, aș putea spune chiar, că parcă i-aș cunoaște de-o viață. Și ne mai leagă ceva, dorința noastră neîntreruptă de a sprijini tinerii, de a investi în educația și cultura lor, și nu în ultimul rând, atât eu, cât și Alexandru Teodorescu suntem nascuți în noiembrie. Un noiembrie pe care îl iubesc dintotdeuna și care de data aceasta mi-a adus drumul către Nisa. Invitația Luizei și a lui Alexandru la Nisa, a venit cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, o vârstă frumoasă pe care Alexandru Teodorescu a sărbătorit-o înconjurat de oameni frumoși veniți din mai multe colțuri ale lumii. Așa a început povestea mea de vis la Nisa.

 

Cine ar fi crezut că, oamenii, liniștea și frumusețea Coastei de Azur, mă vor captiva… eu nu aș fi crezut înainte de această frumosă plecare la Nisa. Numai dacă mă uit la frumoasa poveste de viață și de iubire dintre Luiza și Alexandru Teodoredscu, înțeleg de ce au reușit așa de ușor să schimbe țara, limba și stilul de viață cu cel puțin 40 de ani în urmă.

Mergând mai departe în povestea mea la Nisa, trebuie să știți că în cele patru zile la Nisa, am descoperit oameni deosebiți, români plecați din țară în căutarea împlinirii, cu viziune și dorința de a duce mai departe profesionalismul și frumusețea românului care a uimit lumea prin educația, modestia și spiritul lui viu. Da, am fost mândră că sunt româncă, însă la fel de bine am empatizat și cu francezii care mi-au ieșit în cale atât la petrecerea lui Alexandru care s-a tinut la Hotel Boscolo Exedra Nice, într-un cadru elegant și unde am ascultat printre altele … „Meditation” – Jules Massenet, interpretat admirabil de Tanja și Sascha, prieteni dragi ai Luizei și ai lui Alexandru. Tot ce pot să spun este că a fost o petrecere în stil aristocrat.

A doua zi a început mica aventură care m-a cucerit pe deplin. Alexandru, sărbătoritul nostru cu chip blând, de o modestie aparte şi cu o alură de francez ce se încadrează în peisajul de vis, ne-a fost ghidul perfect. Parcă timpul s-a oprit în loc în plimbarea noastră magică pe faleză, Promenade des Anglais.

Promenade des Anglais este o promenadă de-a lungul Mediteranei, la Nisa, Franța. Se extinde de la aeroport la vest până la Quai des États-Unis la est, o distanță de aproximativ 7 km. Iar culoarea apei… Azur… și o să înțelegi de ce se numește Coasta de Azur. Este superbă! 

Frumusețea și liniștea odihnitoare nu o pot descrie în cuvinte, probabil pozele vor putea vorbi mai mult… dar, sentimentul trăit de mine este unic. Să vezi de pe faleză, cascada „La Cascade Du Château Nice”, apoi să urci și să o vezi pe viu, este minunat. Am urcat cu ascensorul, apoi am pășit treaptă cu treaptă și am văzut cea mai spectaculoasă priveliște asupra orașului. Tot aici sus am gasit parcul colinei, o cascadă artificială, realizată în secolul al XVIII-lea, foarte frumoasă și cautată de turiști, Turnul Bellanda, ruinele vechiului castel și încă o panoramă superbă asupra portului. Alexandru ne-a povestit pas cu pas și ne-a uimit cu spiritul său tânăr, ce să mai spun, mi-aș dori ca și eu la vârsta de 80 de ani să am energia și frumusețea lui. Frumusețea zilei s-a încheiat cu o cină elegantă pregătită de Luiza și o poveste călduroasă care ne-a înrădăcinat și mai mult povestea.

Mergând mai departe în povestea mea la Nisa, și a treia zi a fost la fel de interesantă. Am vizitat Eze, Provence-Alpes-Cote D’Azur. Uimitor de frumos, am mers până în vârf și am văzut orașul de sus. Arată superb. Satul Eze este cel mai pitoresc loc de pe Coasta de Azur, un sat medieval situat pe un deal abrupt, cu vederi panoramice asupra Mării Mediterane. Așadar, tot ce aveți de făcut aici este să rătăciți pe străduțele pietruite ale satului și să descoperiți toate atracțiile pe care le puteți vedea aici între care numeroase galerii de artă și buticuri artizanale care mai de care mai interesante. Clădiri istorice din inima satului medieval și care are un restaurant renumit. Propietatea deține o grădină cu totul deosebită cu cactuși.

Și uite cât de frumos se încheie ziua, într-o sărbătoare împreună cu Luiza, Alexandru și prietenii noștri. Nu știu când a trecut timpul, însă sunt fericită că am trecut pe aici. Cert este că Promenade des Anglais este cea mai importantă parte a orașului, indiferent de ce o să auziți oriunde altundeva. Această faleză este imposibil să fie ocolită! 

 

Și ca să nu uit, mergând pe partea cu hotelurile, la un moment dat este hotelul Negresco, un hotel ce are origini românești fiind construit în 1912 de către o familie originară din România, iar acum găzduiește un restaurant cu două stele Michelin. Noi nu am intrat, l-am văzut trecător în drumul nostru spre aeroport. Probabil data viitoare cu drag vom face asta.

Si uite așa, am învățat că poți face o sărbătoare și dintr-o zi obișnuită, că lumea nu stă în loc și dacă viața îți scoate în cale o șansă, ea poate fi șansa vieții tale. Am plecat cu un sentiment de neuitat, lăsând în urmă o imagine minunată cu doi oameni frumoși la care țin foarte mult și uitându-mă pe geam am revăzut Coasta de Azur și toată promenada simțită ca într-un vis de poveste: Noiembrie la Nisa.

Dă un share dacă ți-a plăcut acest articol

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Despre autor
Mihaela Olaru

Avocat, soție, mamă, o femeie care radiază bunătate „serafică”, a spus cândva o personalitate emblematică a sistemului judiciar din România. 

Autori invitați
Ediție specială cu Adrian Năstase | "Prin tribunale ca prin viață" cu Mihaela Olaru
Mă găsești și pe social media