Experiențe care te pot dărâma – consumul de droguri

Mai multe imagini cu o elevă care se droga în timpul orelor, au fost făcute publice. Din materialul prezentat, rezultă că înregistrarea a fost făcută de un coleg al fetei. Acesta n-a rezistat tentației și a postat în cele din urmă imaginile pe internet.

Interesant este în toată povestea aceasta, că se întâmplă chestiuni așa de grave, și nimeni nu vede, nimeni nu aude, sau se fac că aceste probleme nu există. Nu este o noutate, consumul de etnobotanice a devenit un flagel cu răspândire rapidă mai ales printre adolescenţi. Din practica judiciară și experiența mea de avocat vă spun că primii care îi pot depista pe tinerii care consumă aceste substanţe, sunt părinţii, prietenii și profesorii. Ei sunt cei care pot observa cu uşurinţă eventualele schimbări de comportament și atitudine. Este extrem de important să intervenim la timp, în momentul în care observam un comportament diferit și să apelăm la specialiști.

Consumul de droguri are ca rezultat modificări de comportament, agresivitate, infracționalitate, în sensul săvârșirii de infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății, furt, tâlhărie, ajungându-se până la uciderea victimei.

De-a lungul profesiei, am apărat tinerii, cu vârste între 16 și 30 de ani, deci și minori, care aveau discernământ la momentul săvârșirii infracțiunilor, fie că vorbim de furt și tâlhărie, trafic de droguri, fapte penale săvârșite cu scopul de a-și procura droguri pentru consumul propriu. Vă pot spune că nu este ușor de depășit, deoarece victime directe sunt cei dragi, familia, și apoi cei care le ies în cale și devin victime la rândul lor.

În urma campaniei „Viața fără violență” privind prevenirea și combaterea violenţei în școli, vă pot spune, că am identificat elevi consumatori de substanțe interzise în multe școli. Am văzut tineri care au trecut prin proceduri judiciare față de care s-au luat diferite măsuri preventive, inclusiv de arestare preventivă. Am cunoscut povești dureroase, când un copil de 15 ani s-a sinucis din cauza consumului de droguri, pentru că nu a putut să dea ochii cu părinții. Experiențe care te pot dărâma, asta înseamnă consumul de droguri. Din acest motiv consider că fiecare dintre noi trebuie să intervenim, în măsura posibilităţilor, fie că suntem părinţi, dascăli, psihologi, poliţişti sau cetăţeni de rând, în informarea tinerilor cu privire la consecinţele consumului de droguri.

Conform unor statistici, astăzi, din păcate în România, putem discuta de consumatori tineri, aproape în toate liceele din România, pentru că s-a extins consumul de droguri. În cei opt ani de educație juridică în școli, atât elevii, cât și profesorii și părinții, vorbeau de astfel de situații, de teama că la colțurile liceelor se vând substanțe interzise și teama că oricând, acești tineri pot fi racolați și să devină dependenți de acest viciu necruțător. Faptul că elevii nu se simt în siguranță, rezultă și din lipsa poliției în raza teritorială a școlilor și de aici, înmulțirea cazurilor de consumatori în rândul liceenilor.

În urma documentației făcute, comparând rezultatele ultimelor cercetări, din 2013 şi 2016, se observă o creştere a consumului experimental de droguri ilicite de la 6,6% la 7,6% pe segmentul de vârstă 14-64 de ani, dar şi a consumului la populaţia de 16 ani de la 5%, la 10%, iar referitor la studenţi deja atingem 21% consum ocazional de droguri.

Mă gândesc cu groază, ce se întâmplă în acest moment, sigur avem liste în aşteptare pentru cei care sunt sub tratament pentru că sunt practic inexistente centrele la stat sau privat care să-i ajute. Este nedrept să dăm vina pe părinți pentru problemele copiilor lor. Majoritatea părinților fac tot ce pot, dar statul român nu face aproape nimic pentru copiii și tinerii dependenți de droguri. Oare vom avea noi, statul român, toate resursele necesare, resursa oamenilor calificaţi, resursa financiară să diminuăm acest flagel care distruge vieți?

Închei, prin a vă prezinta un studiu al
Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) care a finalizat cel de-al şaselea studiu de prevalenţă a consumului de droguri în populaţia generală – GPS 2019, unul dintre cei 5 indicatori epidemiologici cheie utilizaţi la nivel mondial şi european în monitorizarea fenomenului drogurilor.

Altfel, principalele concluzii rezultate din acest studiu sunt:


• România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, situându-se sub media europeană a consumului pentru majoritatea drogurilor, chiar pe ultimele locuri.


• În România cele mai consumate droguri ilicite sunt, în ordine, noile substanţe psihoactive (NSP), canabisul, cocaina/crack, medicamentele fără prescripţie medicală, ecstasy, cele mai scăzute valori fiind înregistrate pentru heroină, LSD, amfetamine, solvenţi/inhalante.


• Consumul experimental (cel puţin o dată în viaţă), la nivelul populaţiei generale, este de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an (consumul recent) este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună (consumul actual), se observă o prevalenţă de 3,9%.

• În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează pe segmentul de vârstă 15-34 ani. Pentru segmentul de vârstă (35-44 ani), se înregistrează prevalenţe de peste 3 ori mai mici.

• Drogurile pentru care se înregistrează scăderi ale prevalenţei consumului de-a lungul vieții sunt LSD, medicamente fără prescripție medicală, solvenți/inhalante şi amfetamine. ”


Sursa: http://ana.gov.ro/romania-pe-ultimele-locuri-la-consumul-de-droguri-in-europa/

Dă un share dacă ți-a plăcut acest articol

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Despre autor
Mihaela Olaru

Avocat, soție, mamă, o femeie care radiază bunătate „serafică”, a spus cândva o personalitate emblematică a sistemului judiciar din România. 

Autori invitați
Articole recente
Ediție specială cu Adrian Năstase | "Prin tribunale ca prin viață" cu Mihaela Olaru
Galerie Foto