Într-o lume care este într-o continuă schimbare, școala de azi trebuie să pregătească elevii pentru viață, nu doar pentru o profesie sau o meserie. De ani de zile se vorbește pe această temă, însă, greu s-au pus bazele unei noi materii care să cuprindă mai multe module.
Este vorba de „Educația pentru viață”, o nouă materie predată în școli.
Cum ar urma să fie structurată ?
Modulele obligatorii vizate sunt următoarele:
1. Educație civică;
2. Educație sanitară;
3. Educație sexuală;
4. Educație pentru alimentație sănătoasă;
5. Educație pentru prim-ajutor;
6. Educație juridică;
7. Educație financiară;
8. Educație rutieră.
Din păcate și astăzi sunt multe controverse pe această temă. Dovada constă în faptul că implantarea acestei materii este posibilă în anul școlar 2022 – 2023, sau chiar mai târziu.
Mulți părelologi vin și vorbesc fără să țină cont de ce simt elevii cu adevărat. Sunt discuții aprinse atât între profesori, dar și între părinți.
Cât de greu este să asculți vocea copiilor?
Este evident că ei vor să vorbească cu specialiști din diferite domenii, fie că vorbim în materie sanitară, juridică, financiară, șamd.
Am ascultat vocea elevilor ani la rând și primul lucru pe care l-am auzit de la ei, a fost, citez:
„în primul rând, şcoala are grijă să ne ofere multe informații, stres, iar problemele sensibile, emoţionale nu au fost auzite. De câte ori am adus în discuție problemele cu care ne confruntăm în viață, de cele mai multe ori am fost mustrați, atât la ore, cât și acasă.
În al doilea rând, şcoala nu îi ajută pe elevi să devină adolescenți care posedă cunoştiinţe aprofundate în domeniile în care vor să lucreze şi, aşa cum arată ea în momentul acesta, nu îi pregăteşte pentru ce îi aşteaptă”.
Din aceste motive, tinerii noștri, odată ajunși la facultate, sau nu, s-au lovit de nenumărate probleme. De ce? Pentru că nu au fost învăţati cum să interacţioneze eficient cu ceilalţi, cum să îşi exprime punctul de vedere, de multe ori chiar nu-și cunosc drepturile, ce să mai vorbim, să formuleze o cerere sau să cunoască o formă de adresare sau chiar cui să o adreseze. Astfel, fie renunță, fie sunt extrem de anxioși, nu au curaj și se tem.
Mergând mai departe, s-au plâns inclusiv că nu ştiu să înveţe, să îşi selecteze informaţiile sau să îşi organizeze timpul. Din păcate în şcoală, cei mai mulţi dintre ei învaţă pentru note, memorează, fiindcă li se induce ideea de a fi competitivi, mai ales din cauza comparaţiilor dintre elevi generate de părinţi, respectiv profesori.
Cam asta ar fi radiografia învățământului românesc.
Nu știu dacă sunt suficiente argumentele aduse în prim plan, însă știu cât de important este ca „Educația pentru viață” să fie implementată de îndată și specialiștii să fie cei care să vină în fața copiilor, nu profesorii. Altfel, va fi o altă materie în plus. Și încă ceva, ar putea să înceapă de la clasa pregătitoare, sau chiar de la învățământul preșcolar și în fiecare an să fie abordate module specifice vârstei.
În concluzie, „Educația pentru viață” trebuie să fie o poartă ce îşi doreşte să facă trecerea din trecut, prin prezent, spre viitor.
Însă, mai multe detalii cu privire la acest subiect, veți afla de la Ion Sorin, secretar de stat la Ministerul Educației și Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, invitații mei în emisiunea juridică „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru | „Educație pentru viață”, o nouă materie predată în școli, urnărind emisiunea de mai jos:
