Legea prin care hărţuirea morală la locul de muncă este sancţionată disciplinar, contravenţional sau chiar penal, a fost adoptată și iată că după atâta așteptare, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
Dar, ce înseamnă hărțuire a morală la locul de muncă și cum se sancționează?
„Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.
În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.
Hărţuirea morală la locul de muncă, pe criteriul de sex, este interzisă.
Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.”
Sursa: LEGEA nr. 167 din 7 august 2020
Mergem mai departe.
Constituie contravenție hărțuirea morală la locul de muncă săvârșită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat, și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă:
a) de la 30.000 lei la 50.000 lei, neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor prevăzute la art. 2;
b) de la 50.000 lei la 200.000 lei, nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 2.”
Sursa: LEGEA nr. 167 din 7 august 2020
Ce poate hotărâinstanța de judecată în condițiile legii?
„Ori de câte ori se va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.
Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, Consiliul aplică, în condițiile legii, oricare dintre măsurile prevăzute. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei, neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliu. Plata amenzii nu exonerează angajatorul de aducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute.”
Sursa: LEGEA nr. 167 din 7 august 2020
Concret, știm foarte bine, hărțuirea se poate produce de la angajator către angajat, de la angajat către angajator, dar și între doi sau mai mulți angajați. În cazul în care ne confruntăm cu o situație de hărțuire, trebuie să ne adresăm persoanei din cadrul companiei și care este specializată în monitorizarea și evaluarea cazurilor de acest gen. Această persoană are rol de mediator între angajat și angajator.
Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți că dacă nu ai probe sau martori, hărțuirea va fi foarte greu de demonstrat. Din păcate, de multe ori, cadrul legal nu este de folos unei persoane care nu știe cum să se folosească de el, sau care nu are puterea necesară să facă acest lucru din cauza dezechilibrurilor emoționale. Doar cei cu un psihic puternic și stimă de sine, merg să se apere și să lupte pentru drepturile lor. Conform specialiștilor, ca și victimă ai două opțiuni: „ori alegi să lupți, ori abandonezi și cazi pradă depresiei, stresului, tulburărilor de alimentație, tulburărilor de somn sau altor tulburări și mai grave”.
De aceea, sunt foarte importante sesiunile de informare, trainingurile, workshopurile și tot ce ține de educație, pentru că educația este cheia schimbărilor într-o societate.
De reținut:
• hărțuirea morală la locul de muncă se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz.
• este orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către alt angajat, care este superiorul său ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă;
• are drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului;
• produce traume serioase: afectarea sănătății fizice sau mentale ori compromiterea viitorului profesional al acestuia;
• comportamentul manifestat în oricare dintre situații, are următoarele forme:
a) conduita ostilă sau nedorită;
b) comentarii verbale;
c) acțiuni sau gesturi.
Conform Institutului Național de Statistică:
„24,8% dintre români se declară expuși la factori care le-ar putea afecta sănătatea mentală și fizică;
5,8% dintre români sunt expuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică, presiune sau supraîncărcare la locul de muncă;
Mai mult, studiile atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărțuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbații.”
Sursa: INS
În concluzie, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită prevenirii și combaterii faptelor și actelor de hărțuire morală la locul de muncă și să analizeze dacă reglementările interne de la nivelul companiei, sunt suficient de detaliate și de bine cunoscute de către salariați, iar persoanele hărțuite nu trebuie să rămână în pasivitate, ci să ia atitudine, deoarece se bucură de protecția legii.
Aflați toate răspunsurile despre „Hărțuirea morală la locul de muncă” de la specialiști, accesând următorul video:
