Cyberbullying – siguranța copiilor pe internet

Ați auzit de cyberbullying? Din păcate, sunt mulți copii hărțuiți în mediul online, și ei nu știu cum să facă diferența dintre o glumă și bullying. De multe ori, nici adulții nu știu, și cel mai grav este că în spatele unei situații de hărțuire a unui copil în mediul online, există persoane străine, rău intenționate, din afara școlii, care hărțuiesc, acostează sau abuzează online copilul.

Dar ce este cyberbullyingul?

„Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se poate întâmpla pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați. Printre exemple se numără:

  • răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare;
  • transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje;
  • copierea identității unei persoane și transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva. 

Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece concomitent. Dar cyberbullying lasă amprente digitale – înregistrări care se pot dovedi utile și care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii.”                                                                                                                                                             Sursa: unicef.org

Din păcate, România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte bullying-ul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, astfel:

  • trei din zece copii sunt excluşi din grupul de colegi;
  • trei din zece copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către alţi colegi de clasă sau de şcoală;
  • unu din patru elevi a fost umilit în faţa colegilor, arată un raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii. 

 

Din păcate, elevii care sunt ţintele bullying-ului/cyberbullying suferă în tăcere şi rămân afectaţi pe termen lung de violenţa fizică, psihologică şi emoţională, fie din partea colegilor sau a dascălilor.

Avem o lege anti-bullying care ar trebui să apere copiii, dascălii şi personalul administrativ din şcoli. Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 a fost promulgată în 18 noiembrie 2019.

Potrivit acesteia:

  • violenţa psihologică – bullying – este interzisă în toate unităţile de învăţământ;
  • învăţătorii şi profesorii vor beneficia de programe de pregătire cu privire la identificarea şi stoparea fenomenelor de bullying;
  • victimele şi agresorii vor fi, în mod obligatoriu, consiliaţi psihologic.

Aici intervine însă o piedică bine cunoscută în şcoli şi anume numărul insuficient de consilieri şcolari, cât despre psihologi, nici nu mai vorbim…

Spre exemplu, la finele anului 2018 în Capitală, exista un consilier la 1.200 de copii. În alte zone din ţară, situaţia este şi mai gravă – un consilier la 2.400 de elevi.

Chestiunea este extrem de gravă deoarece problema hărțuirii în general și în special în școală, are un caracter complex. Ea începe pe coridoarele școlii și poate continua online, precum și viceversa. Acest lucru demonstrează că o astfel de problemă necesită și o abordare complexă deoarece agresiunile de tip cyberbullying ne pot afecta în multe feluri:

  • Violența;
  • Exploatarea sexuală a copiilor;
  • Abuz/hărțuire;
  • Conduită care instigă la ură;
  • Suicid sau autoagresiune;
  • Imagini cu conținut sensibil, inclusiv violență sau conținut pentru adulți.

Trebuie să știți că probele ce urmează a fi folosite într-un procesul penal sau civil, sunt:

– mesaje care țintesc să denigreze imaginea unei persoane;

– comentarii răutăcioase la fotografii sau la alte postări;

– distribuire de fotografii sau informații personale distorsionate, ajunse întâmplător sau intenționat la persoanele care se implică în hărțuire;

– limbaj agresiv în timpul jocurilor online în perechi sau grup pe care le preferă atât copiii din ciclul primar, cât și adolescenții.

Din nefericire, avem o lege anti-bullying, care nu oferă claritate și predictibilitate. Faptele care derivă de aici sunt incriminate de Codul penal și pedepsite ca atare.

Este foarte important să cunoașteți cele trei profiluri ale actorilor implicați în hărțuire: copilul hărțuit; copilul care hărțuiește sau hărțuitorul; publicul sau martorii sunt utilizatorii online care observă o situație de hărțuire.

 

  1. Copilul hărțuit sau victima este persoana asupra căreia este îndreptată hărțuirea. Un copil poate ajunge victima hărțuirii în mediul online sau cyberbullying-ului în situații diferite, cum ar fi:

– a postat imagini care au stârnit reacțiile altor utilizatori;

– a scris un comentariu care declanșează controverse sau nemulțumiri;

– preferă jocurile online în perechi sau în grup;

– există deja presiuni în mediul școlar asupra acestui copil sau el este deja victimă a hărțuirii în mediul școlar.

Victima hărțuirii online poate deveni orice copil, indiferent de rezultatele sale școlare și de relațiile pe care le are cu alți semeni.

Victima hărțuirii online poate deveni orice copil, indiferent de rezultatele sale școlare și de relațiile pe care le are cu alți semeni.

 

  1. Copilul care hărțuiește sau hărțuitorul, ca și în cazul victimei, poate avea un profil diferit de la un caz la altul.

Acesta poate fi un elev disciplinat sau mai puțin disciplinat, cu reușite școlare înalte sau mai puțin înalte, poate fi un copil sociabil, activ sau, din contră, timid și retras.

Copilul care participă în hărțuirea online o poate face involuntar, alăturându-se altor utilizatori ai internetului, din dorința de a se asocia unei păreri sau poziții.

De asemenea, o poate face intenționat, având scopul de a înjosi, umili, speria pe cineva. Hărțuitorul care are o identitate virtuală, își poate divulga identitatea reală sau poate rămâne în anonimat. Nu trebuie neglijat faptul că un copil care hărțuiește alt copil în mediul online, poate fi de asemenea el însuși victima unei forme de abuz în viața reală.

 

  1. Publicul sau martorii, sunt utilizatorii online care observă o situație de hărțuire.

Urmăresc activ comentariile scrise, citesc mesajele denigratoare la adresa cuiva, accesează filmulețele în care un copil este umilit, jignit sau abuzat fizic și emoțional. Martorii pot trece foarte ușor în grupul hărțuitorilor sau pot deveni la rândul lor victime ale hărțuirii.

Numărul celor care asistă hărțuirea în mediul online este mereu în creștere, din cauza posibilității de a copia, republica sau distribui conținutul postat. 

Care sunt efectele agresiunii de tip cyberbullying?

„Când agresiunea de tip bullying are loc în mediul online, simți că ești atacat oriunde te-ai afla, chiar și în propria casă. Poate părea o situație fără scăpare. Efectele pot fi de lungă durată și pot afecta o persoană în multe feluri:

  • Psihic – te simți supărat, stânjenit, prost, chiar furios; 
  • Emoțional- te simți rușinat sau îți pierzi interesul pentru lucrurile care îți plac;
  • Fizic – te simți obosit (ai insomnii) sau ai simptome precum dureri de stomac sau de cap. 

Teama de a fi luat în râs sau de a fi hărțuit de alții, te poate împiedica să te exprimi liber sau să încerci să rezolvi problema. În cazuri extreme, cyberbullingul poate duce și la suicid. 

Agresiunile de tip cyberbullying ne pot afecta în multe feluri. Situația poate fi depășită și persoanele afectate își pot redobândi încrederea și sănătatea.”

                                                                                                                                                                      Sursa: unicef.org

 

Atât în cazul hărțuirii în școală, cât și în cazul celei din mediul online, psihologii atrag atenția că suferința copiilor hărțuiți se manifestă: prin izolare, tristețe, stimă scăzută de sine, sentimentul de singurătate, eșec sau chiar abandon școlar, stări depresive și chiar tendințe suicidale.

 

Însă, care este rolul școlii, al părinților și al Poliţiei în prevenirea violenței în spațiul online?

Cel mai important lucru este ca școala să ofere nu numai un mediu sigur de învățare și dezvoltare, dar și competențele necesare pentru a cunoaște cum să fi în siguranță în diferite medii (acasă, la școală, în stradă, online); cum să faci față anumitor provocări în aceste medii și de la cine să ceri ajutor atunci când te simt intimidat, ofensat sau îți sunt încălcate drepturile.

 

Ca și avocat pledant prin instanțele judecătorești, de peste 20 de ani, și 8 ani de mers prin școli și licee, îi rog pe părinți și profesori, să fie aproape de copii, respectiv elevi, și să fie atenți la următoarele:

  • cum petrec copiii timpul în mediul online, dacă sunt sau nu utilizatori ai unor rețele de socializare sau jocuri online;
  • comportamentul și reacțiile copiilor utilizând telefonul la pauze sau la lecții, precum și anumite glume sau comentarii care ar putea atrage atenția asupra unui caz de hărțuire;
  • fiind zi de zi alături de copii, probabil cunoașteți dacă există sau nu un copil pe seama căruia se fac glume, abordând situația de hărțuire în școală, aflați dacă aceasta nu continuă și în mediul online.
  • vorbiți cu copilul hărțuit despre cele întâmplate, oferiții suport și susținere, apelați la ajutorul unui psiholog.

În concluzie, dragi elevi, părinți și profesori, informați-vă și învățați cum să vă protejați de hărțuirea online. S-ar putea întâmpla ca în spatele unei situații de hărțuire a unui copil în mediul online să existe persoane străine rău intenționate, din afara școlii, care hărțuiesc, acostează sau abuzează online copilul. Apelați la ajutorul Poliţiei si specialiștilor în domeniu în cazul în care aveți nevoie de suport și susținere în abordarea unei probleme ce ține de mediul online cu implicarea unui copil.

 

9 februarie este Ziua Internațională a Siguranței pe Internet

Ziua siguranței pe Internet este marcată anual, începând cu 2004, în luna februarie, în mai multe țări ale lumii.

Scopul este promovarea utilizării într-un mod mai sigur și responsabil a tehnologiei online și a telefoanelor mobile, mai ales de către copii și adolescenți.

În fiecare zi milioane de oameni folosesc internetul. Unii caută informații, unii lucrează, pe când alții îl folosesc pentru a comunica sau pentru a se juca în rețea.

Cu toate acestea, suntem conştienţi că internetul ascunde şi capcane.

Din păcate, există și oameni care profită de tot acest trafic, reușind să fure informații personale.

Publicul țintă sunt copiii, tinerii, părinții, profesorii dar și industria și factorii de decizie, pentru a încuraja toate mediile să se responsabilizeze și să-și canalizeze eforturile pentru crearea unui internet mai bun. 

Această zi are scopul de a crește gradul de conștientizare  pentru un internet mai bun și mai sigur, în care tehnologia este folosită nu doar în condiții de siguranță ci și într-un mod responsabil, critic și creativ. 

Cele mai răspîndite riscuri pe internet sunt: violența, escrocherii, abuz sexual, abuz psihologic, hackerii.

Vă invit să urmăriți emisiunea „Cyberbullying – siguranța copiilor pe internet” | Prin tribunale ca prin viață cu avocat Mihaela Olaru.

Dă un share dacă ți-a plăcut acest articol

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Despre autor
Mihaela Olaru

Avocat, soție, mamă, o femeie care radiază bunătate „serafică”, a spus cândva o personalitate emblematică a sistemului judiciar din România. 

Autori invitați
Ediție specială cu Adrian Năstase | "Prin tribunale ca prin viață" cu Mihaela Olaru
Mă găsești și pe social media
Galerie Foto