Emisiunea "Oamenii și Legea"

La TVR 1, vineri, 02 decembrie 2022, în premieră la ora 06:00 și în reluare la ora 13:00, veți putea urmării emisiunea „Oamenii și Legea” cu tema: „Adopția națională”, invitat: Ileana Rădescu, avocat Baroul București

cu av. Mihaela Olaru

Adopția este procedura legală ce trebuie urmată de către o persoană/familie pentru a adopta un copil. Vom afla care sunt impedimentele la adopție dar și care sunt etapele procesului de evaluare, în ce constă încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată și ce înseamnă încuviințarea adopției. 

În România este reglementată și recunoscută doar adopția cu efecte depline, aceasta fiind definită drept operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.

Vom analiza care sunt impedimentele la adopție, și care sunt persoanele care nu pot adopta un copil: 

  1. au boli psihice sau handicap mintal;
  2. au fost condamnate definitiv pentru o infracțiune contra persoanei sau contra familiei, săvârșită cu intenție, precum și pentru infracțiunea de pornografie infantilă și infracțiuni privind traficul de droguri sau precursori;
  3. sunt decăzute din drepturile părintești sau au un copil/copii care beneficiază de o măsură de protecție specială;
  4. interdicția de a adopta se aplică și persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soți se găsesc într-una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b), sau c).

Trebuie menționat totodată că legislația română interzice adopția între frați, precum și adopția realizată de către persoanele care nu au capacitate deplină de exercițiu. 

Cine decide cu privire la adaptabilitatea copilului?

Instanța judecătorească de la domiciliul copilului este competență să se pronunțe cu privire la deschiderea procedurii de adopție a unui copil, dacă constată că toate demersurile privind reintegrarea/integrarea copilului în familia sa biologică au eșuat și apreciază că adopția este în interesul copilului.

De asemenea, persoana/familia care dorește să adopte trebuie să se adreseze Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) în a cărei rază teritorială domiciliază unul dintre adoptatori sau unui organism privat român autorizat (OPA) pentru realizarea procedurii de informare prealabilă și demararea procesului de evaluare.

Persoanele care își exprimă intenția de a adopta se pot adresa DGASPC/OPA pentru obținerea informațiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, la etapele procesului de adopție internă și termenele aferente acestora, profilul public al copilului adoptabil, precum și la documentele necesare eliberării atestatului de persoană sau familie aptă să adopte.

Aceste informații sunt furnizate, de regulă, de asistentul social sau psihologul din cadrul compartimentului de specialitate, în cadrul unei întâlniri organizate la sediul DGASPC/OPA sau prin intermediul platformelor online.

La finalul întâlnirii, persoanei îi este înmânat sau, după caz, îi este transmis prin intermediul corespondenței electronice un material cuprinzând aceste informații.

Imformarea prealabilă nu este necesară în situația persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viață de familie o perioadă de minimum 6 luni.

Este bine ca telespectatorii să știe că cererea de evaluare poate fi depusă la sediul direcției sau, după caz, al O.P.A. sau poate fi transmisă prin poștă, cu confirmare de primire și este însoțită de următoarele documente:

  1. a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de ședere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidență permanentă;

b)declarație autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă și continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absențe temporare care cumulat să depășească 3 luni;

  1. c) copie, certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familie adoptatoare, de pe certificatul de naștere;
  2. d) copie, certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familie adoptatoare, de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț/certificatul de divorț, dacă este cazul;
  3. e)   copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosință a locuinței;
  4. f) certificatul de cazier judiciar;
  5. g) adeverințe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanților;
  6. h) certificat/medical sau adeverință/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate și eventualele boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice;
  7. i) declarația soțului care nu se asociază la cererea de adopție, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii, după caz;
  8. k) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuiește solicitantul;
  9. l) certificat/adeverință medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuiește solicitantul, cu menționarea eventualelor boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice.

Documentele prevăzute la lit. f), h), j) și l) se solicită și pentru soțul adoptatorului, în situația în care acesta nu se asociază la cererea de adopție.

Este important ca cei interesați de o astfel de temă să urmărească emisiunea care se difuzează doar pe tv, pentru a afla date importante cu privire la potrivirea dintre adoptator/familia adoptatoare, despre încredințarea copilului în vederea adopției la persoană / familia atestată.

În concluzie,  cea mai grea abilitate este răbdarea. Este greu să înveți cum să aștepți, dar este și mai greu să faci acest lucru când apar alte dificultăți împrejur. De la numărul uriaș de 100.000 de copii aflați în instituții în 1990, am ajuns la aproximativ 14.000 la sfârșitul anului 2020. Așadar, mai este mult de lucru în privința creșterii numărului de copii care se dezvoltă în mijlocul familiilor, iar adopțiile sunt esențiale, mai ales în cazul copiilor, care sunt subiectul acestei dezbateri. Creșterea în afara unui mediu familial scade șansele copiilor de a se dezvolta la maximum, iar cercetările au arătat că, la fiecare trei luni trăite de un copil sub trei ani într-o instituție, dezvoltarea sa fizică întârzie cu o lună”, a declarat un reprezentant UNICEF în România.

Vă așteptăm cu drag să urmăriți emisiunea juridică „Oamenii și Legea” la TVR 1 și pe TVR + https://www.tvrplus.ro/