Hărțuirea morală la locul de muncă este un fenomen des întâlnit și controversat, atât în practica profesioniștilor în drept cât și în practica instanțelor de judecată competente, unde litigiile privind fenomenul de hărțuire la locul de muncă încep să fie tot mai răspândite.
Astfel, în România, statisticile indică faptul că jumătate dintre angajați sunt stresați la locul de muncă, fiind evidențiate situații în care 41% dintre aceștia asistă la scene în care organele de conducere sau colegii sunt agresivi la locul de muncă, iar în conformitate cu studiul realizat de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), 8% dintre aceștia se încadrează în fenomentul de hărțuire la locul de muncă.
În legislația națională avem câteva acte normative care reglementează situațiile de hărțuire morală la locul de muncă:
1. OG 137/2000 prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;
2. Codul muncii;
3. Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați.
În OG 137, la art. 2, regăsim definiția privind hărțuirea morală lalocul de muncă, definiție similară cu cea pe care o găsim în CM, însă cu particularități:
„Orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul
său ierarhic, de către un subaltern sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic în legătură cu raporturile de muncă, având ca scop sau efect lezarea drepturilor angajatului prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional, comportament manifestat în oricare din următoarele forme: conduită ostilă, nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi.”
Trebuie să reținem întotdeauna că angajatorul este responsabil de securitatea și sănătatea salariaților săi în timpul programului de lucru și în legătură cu munca salariaților săi. Prin urmare, angajatorul nu poate să stabilească, în nicio formă, reguli care să oblige sau să determine acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă, nici măcar în ceea ce privește clienții sau persoanele care interacționează cu salariații.
În cazul în care un salariat se află într-o situație de hărțuire la locul de muncă, în primul rând aceasta trebuie abordată la nivelul angajatorului și apoi dacă angajatorul nu ia măsuri sau salariatul este nemulțumit de măsurile luate, se adresează instituțiilor competente să soluționeze aceste cazuri.