Vom vorbi în emisiune despre „Moștenirea testamentară” și vom afla de câte feluri este testamentul în România și care sunt avantajele sau dezavantajele fiecărui tip de testament, vom afla și cine poate dispune de bunurile sale prin testament și cine poate să primească aceste bunuri?
Dar cum definim testamentul? Art. 1034 din Codul civil definește testamentul ca fiind ,,actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă”. Prin urmare, testamentul este:
- un act unilateral(produce efecte juridice indiferent dacă cel în favoarea căruia se realizează testamentul îl acceptă sau nu);
- un act personal(se încheie exclusiv de către testator, nu prin reprezentant sau cu încuviințare);
- un act solemn(se poate încheia doar într-una din formele prevăzute de lege)
- un act pentru cauză de moarte(efectele testamentului se produc după decesul testatorului).
Veți putea afla cine poate dispune de bunurile sale prin testament și cine poate să primească aceste bunuri?
Conform Codului civil, oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede altfel și orice persoană poate contracta, dacă nu este declarată incapabilă de lege. Din interpretarea textelor de lege rezultă că, de regulă oricine poate încheia un testament în mod valabil, iar incapacitatea de a încheia testamentul trebuie să fie expres prevăzută de lege. Același lucru se aplică și în ipoteza capacității de a primi bunuri prin testament. De asemenea, testatorul trebuie să aibă discernământ pentru a încheia valabil testamentul.
Este important de știut de câte feluri este testamentul. Testamentul poate fi clasificat în două mari categorii:
- Testamente ordinare care se pot încheia în condiții obișnuite și acestea sunt de două feluri: testamentul olograf și testamentul autentic.
- Testamente privilegiate care se pot încheia doar în împrejurări excepționale; Pentru a înțelege mai bine care sunt avantajele / dezavantajele și condițiile necesare încheierii valabile a testamentului, vom analiza fiecare tip de testament în parte.
Testamentul olograf: Testamentul olograf este testamentul cel mai simplu de realizat. Art. 1041 din Codul civil prevede că testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului. Ce înseamnă asta? Nimic mai simplu, dacă vrei să realizezi testamentul în această formă, nu ai nevoie decât de un pix și o foaie și poți începe să-l redactezi. Dar hai să analizăm fiecare cerință în parte.
A doua condiție privește datarea testamentului de mâna testatorului. Practic, trebuie să scrii de mână, la fel ca și în cazul conținutului testamentului, data când ai întocmit testamentul. Spre exemplu, poți scrie ,,11 aprilie 1990” sau ,,prima zi a anului 1990”. Trebuie scrisă data reală a întocmiri testamentului, deoarece scrierea unei date false atrage nulitatea testamentului.
Ultima condiție vizează semnătura testamentului. La fel ca și în celelalte cazuri trebuie realizată tot de mâna testatorului. Dacă nu există semnătură, atunci testamentul nu este definitiv încheiat și nu poate produce efecte juridice.
În concluzie, vine o vreme când, foarte mulți dintre noi, ne gândim că urmează un moment inevitabil în ciclul vieții noastre și ne dorim ca de tot ceea ce am agonisit pe tot parcursul vieții să se bucure persoanele apropiate nouă. De aceea, metoda folosită pentru a dispune de propriul patrimoniu pentru caz de moarte este testamentul. Pornind de la originea cuvântului ,,testament”, respectiv testatio (mărturisire) și mens (minte), putem afirma că testamentul este o mărturisire a ultimei voințe pe care testatorul o are. De aceea, pentru a putea fi respectată în totalitate această voință este necesar să fie respectate condițiile speciale pentru fiecare tip de testament și să se aibă în vedere avantajele și dezavantajele pe care acesta îl presupune.