Ce face mediatorul, ce limite are și ce prevederi legale există în materia divorțulului cu minori sau concubinaj, care este sfera de aplicare a procedurii de mediere în materia dreptului familiei, vom afla urmărind emisiunea a cărei temă este medierea.
Medierea reprezintă o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al parților.
Un aspect foarte important, cu titlu de noutate în cazul litigiilor din dreptul familiei, îl reprezintă noul art 65 alin (2), conform căruia Autoritatea tutelară competentă va întocmi și elibera, la cererea mediatorului cu care părțile au încheiat contractul sau la cererea oricăreia dintre părți, raportul de anchetă psihosocială, care este comunicat solicitantului.
dovada încercării procedurii de mediere se poate face în următoarele variante:
– Certificat de informare, care va eliberat doar după ce părțile (atât reclamantul cât și pârâtul) au parcurs ședința de informare
– Proces verbal de închidere a procedurii de mediere, care se semnează de părți și de mediator în următoarele situații:
- În urma încheierii unei înțelegeri între părți privind soluționarea conflictului ;
- În urma eșuării medierii;
- Prin denunțarea contractului de mediere de către una dintre părți.
Este important să cunoașteți câteva date cu privire la restituirea taxei judiciare de timbru. Cu excepția cazurilor în care conflictul soluționat este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje și cauze succesorale, caz în care se vor restitui 50 de procente din taxa achitată, în toate celelalte cazuri, conform noului art 63 alin (2), este introdusă obligația restituirii integrale a taxei judiciare de timbru plătită pentru învestirea instanței.
În concluzie, putem spune că procedura medierii în materia conflictelor de familie, chiar dacă este o procedură informală, dar și necontencioasă, are o dublă finalitate, una legală sau juridică și una relațională. Finalitatea legală, cu consecințe juridice ulterioare, presupune încheierea unui acord de mediere, lăsând, astfel, la latitudinea părților semnatare modalitatea de implementare a acestuia. Părțile pot alege inclusiv modalitatea de consimțire a acestui acord de mediere, fie el de către instanța competentă, fie de către instituția notarului public, prin biroul notarial. Finalitatea relațională presupune păstrarea relațiilor de familie prin utilizarea procedurii de mediere ca modalitate de soluționare a disputei și având ca prim scop refacerea comunicării, dar și a legăturilor emoționale dintre membrii unei familii, ce s-au aflat la un moment dat în conflict.